|
Cu toate ca exista surse (neconfirmate)
despre existenta in secolul al XV-lea a unei asezari omenesti
pe vatra orasului Resita, primele mentiuni concrete dateaza
din secolul al XVII-lea; si anume, asezarea "Resicza" este mentionata
intr-un "catastif de biruri" tucesc alaturi de alte asezari
din imprejurimi.
Mai tarziu, dupa trecerea
Banatului sub stapanirea austriaca - provincia este organizata
ca un domeniu al coroanei sub administratia directa a Curtii
imperiale de la Viena. In aceasta perioada se incepe o exploatare
sistematica si intensiva a regiunii Resita-Bocsa.
Izvoarele
confirma ca in anul 1757 au fost stramutate 20-30 de familii
romanesti din Resita Romana, extinzand vatra Resitei in amonte
pe raul Barzava. Cu aceasta mica colonie de carbunari, care
extragea manganul pentru furnalele din Bocsa - infiintate anterior
(1719) - incepe istoria acelei parti din Resita care se va mari
treptat cu colonisti straini devenind cunoscuta mai tarziu sub
numele de Resita Montana (Nemet-Resicza sau Resiczabanya) in
raport cu veche Resita - Resita Romana (Olah Resicza sau Resicza
Kamerala). |
|
La
8 august 1768 Maria Teresa dispune construirea unor ateliere
metalurgice la Resita. Curtea imperiala a aprobat propunerea
in 31 octombrie 1768, iar in 1 noiembrie 1769 au inceput lucrarile
de constructie a uzinelor de la Resita.
La
3 iulie 1771 - cand cele doua Resite aveau in jur de 750 de
locuitori - au intrat in functiune 2 furnale inalte, inaugurand
era metalurgiei Resitene.
Dupa infrangerea
Monarhiei austro-ungare din primului razboi mondial, toate uzinele
si domeniile au trecut - la 26 mai 1920 prin decret regal -
in posesia unei noi societati cu majoritatea actionarilor romani
si purtand denumirea de "Uzinele de Fier si Domeniile din Resita",
sau pe scurt "U.D.R." In perioada ce urmeaza, capacitatea uzinelor
se mareste, productia se dezvolta, populatia orasului creste
(in anii 1920-1921 atinge 7.000-8.000 de muncitori), cu toate
ca oamenii sufera din cauza saraciei. |
|
|
Dupa
anul 1947, cand partidul comunist preia puterea, Uzinele UDR
intra in propritatea statului, largindu-se, marindu-si capacitatea
prin constructia unor noi furnale precum si ridicarea unor fabrici
noi. Toate acestea duc la cresterea populatiei in zona Resita
si expansiunea localitatii. Un astfel de exemplu este constructia
cartierului Lunca Barzavei in anii '60.
Astazi
Resita a evoluat intr-un oras modern, european, in care traiesc
aproximativ 75000 de locuitori, in scadere fata de anul 1989,
cand orasul atinsese cota de 110260 de locuitori.
|
|
|
|
|
|
